Nu că spun, dar vreau să zic! – Sindicaliştii din administraţie au pregătit greve… spontane! Foarte bine, jos Guvernul!

| 24 mai 2017

Supărare mare pe unele categorii sociale cu legea asta a salarizării unitare. Aşa de mare încât au pus-o de greve spontane şi chiar de un mare protest, cu 120.000 de sindicalişti care să vină la Bucureşti.

După toată tevatura creată de această lege, am înţeles de ce toate partidele o promiteau în campanie dar când ajungeau la guvernare, erau loviţi dintr-odată de amnezie: nimic, n-aveau curaj! Aşa s-a ajuns ca după zeci de ani, în care salarizarea s-a făcut după ureche, interes sau posibilităţi, la diferenţe aberante între prestatorii aceloraşi activităţi.

Ipocrizia este că dacă îi întrebi pe politicieni dacă e nevoie de o astfel de lege, îţi vor răspunde că da, e nevoie! Atunci? Păi, da, dar nu asta! De ce? Că a făcut-o pesedeul, d-aia! Păi, de ce n-aţi făcut voi, una mai bună, când aţi fost la guvernare? Îîîî…! D-aia mă întreb de ce s-o fi legat guvernul asta la cap când putea să stea comod ca şi altele ştiind că n-o să fie uşor, că nicio lege nu mulţumeşte pe toată lumea.

De fapt, nemulţumirea este că unele salarii mai scad în timp ce altele cresc.

Aici ar fi două observaţii de făcut: salariile s-au majorat oricum substanţial faţă de anii anteriori şi tocmai asta a fost scopul, acela de a nu mai exista discrepanţe aşa de mari, să se echilibreze.

Atunci, unde-i problema? Cred că în mentalul nostru pentru că nu-mi explic de ce atunci când oamenilor muncii li s-a amputat un sfert din salariu (şi aşa foarte mic) n-a zis nimeni nici „pâs”! Li s-a spus că „ţara” e în criză şi că are nevoie de banii lor! Li s-a spus că „ţara” e în criză şi oamenii au murit la uşile spitalelor închise. Pensionarii şi-au restrâns lista de medicamente pentru că „ţara” avea nevoie de un sfert din pensia lor amărâtă.

Dar cu banii economisiţi „ţara” nu a construit nici şcoli, nici autostrăzi, nici spitale noi, nimic! Dar „economiile” noastre, sute de milioane de euro, au mers la retrocedări dubioase către apropiaţi ai puterii de atunci, dar noi nu ştiam nimic! Ni se spunea că sacrificiul nostru va scoate ţara din criză. N-a ieşit nimeni în stradă să protesteze că pensia nu este un venit ci un drept, n-a ieşit nimeni să ceară demisia guvernului Boc, căci despre ei este vorba. Au tăcut şi au înghiţit toate umilinţele. N-au zis nimic nici când ministra sinistrului guvern tehnocrat condus de Cioloş a spus de la început că nu va mări niciun salariu şi ar fi bine să ne învăţăm să muncim pe „doi lei”, ca săracii din India  sau Brazilia.

Asta mă face să mă întreb acum ce resort îi împinge pe acesti oameni să tacă atunci când „li se ia” şi să protesteze atunci când „li se dă”. Pentru că, de când s-a instalat, guvernul ăsta tot dă!

Şi nu o face neapărat cu scop electoral ci pentru că românii au cele mai mici salarii din Europa, pentru că românii pleacă în pribegie în căutare de venituri mai mari, pentru că ne pierdem medicii care pleacă în străinătate pentru salarii mai mari.

Şi atunci, de ce se întâmplă toate astea? Înseamnă că strategia guvernului e greşită şi trebuie să plece. Să vină din nou pedeliştii cu mască liberală, care să spună răspicat, aşa cum au făcut-o ani de-a rândul: N-avem bani, nu creştem niciun salariu! Şi iarăşi se va aşterne liniştea peste „ţară”, şi cocoşii, udrele, predoii, videnii şi alţi boagii de rit nou vor continua să ia cu „dreapta” ce a mai rămas de luat.

O fi mai bine aşa?

M.B

Categoria: Politica

Comentariile sunt inchise.

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close